Ce am invatat despre viata alergand la semi(maraton)
Amintirile semimaratonului alergat sambata sunt inca vii in mintea si in fibrele mele musculare. Zapada, noroi, gheata, respiratia intretaiata, zambete si icnete si o experienta pe care tii parca, sa o repeti, imediat cum inima incepe sa bata din nou in ritm normal. Particip de ceva timp la curse de anduranta, si dincolo de experienta in sine, am invatat cateva lucruri care nu tin doar de latura sportiva.
In primul rand, cursele de anduranta sunt, pentru marea majoritate a participantilor, despre a termina cursa si mai putin despre a o castiga. Sigur, exista si exceptii, cei pentru care obiectivul este podiumul, dar despre asta o sa mai vorbim. Pentru mine este o intrecere cu mine insumi, cu propriul timp si cu propriile limite. Daca te vei compara doar cu “premiantii” fara sa intelegi contextul din care ei vin, valorile lor, pregatirea lor, prioritatile lor, pretul pe care fiecare l-au platit pentru a obtine un anumit rezultat s-ar putea sa nu fie o alegere prea productiva pentru tine. Inseamna asta sa nu-ti doresti sa fii pe primul loc? Nicidecum, doar sa intelegi ca ai propriul tau context si sa fii dispus sa-ti stabilesti corect prioritatile si sa lucrezi cu punctele tale tari si cu cele slabe. In cazul meu, conteaza mai mult sa ma compar, in acest domeniu cel putin, cu mine insumi. Trebuie sa alegi cu grija la ce vrei sa ajungi sa fii premiant, pentru ca este destul de sigur ca nu vei putea fi premiant la toate tot timpul.
Apoi, nivelul tau de pregatire te prinde intotdeauna din urma. Motivatia este importanta, dar, pe termen lung, nu poate inlocui antrenamentul. La linia de start, cand rezervorul este plin, este usor sa te simti motivat. Pe masura ce incepi cursa, cu suisurile si coborasurile ei, vei “cadea” sau “te vei ridica” la nivelul de performanta cu care esti obisnuit. Nu suna foarte bine, mai ales daca nu esti antrenat, dar am constatat pe pielea mea ca este adevarat. In acest sens, asa cum s-a mai spus, excelenta si succesul sunt “obiceiuri” si nu exista scurtaturi. Daca esti obisnuit sa mergi, iti va fi greu sa alergi, daca esti obisnuit sa vezi partea (g)rea, iti va fi greu sa vezi partea buna.
O cursa de anduranta nu este un sprint. Suna un pic ca o expresie consacrata deja, despre anotimpuri J, dar este adevarat. La concursuri, aproape intotdeauna “se pleaca tare”. La inceput, toata lumea pare sa aiba erergie, motivatie si pregatire. Daca nu ai cunoaste pe nimeni dintre participanti, ar fi foarte greu sa-ti dai seama cine este cu adevarat pregatit, si poate duce ritmul alert, pe distante lungi, si ceilalti, cei mai multi, care accelereaza pe primii kilometri si apoi “trag pe dreapta”. Si mai e ceva. Spiritul de turma exercita asupra tututor o presiune surprinzatoare, fara sa vrei te vei gasi antrenat in ceea ce face toata lumea. Partial din dorinta de a-ti arata ca poti, dar, am simtit eu, mai ales din dorinta de a nu pierde, de a nu fi intrecut, de a nu ramane in spate. E foarte neplacut sa te compari cu cei care te depasesc, si foarte usor de facut. Este nevoie de autocontrol ca sa-ti aduci aminte ca e vorba de cursa TA, nu a altora. Cei mai cu experienta stiu ca, pe termen mediu si lung, in anduranta, daca-ti alergi propria cursa, ii vei depasi pe cei mai multi dintre sprinter-i. Nu e nimic in neregula cu sprintul, apropo, el este placut si necesar uneori, insa in contextul potrivit si cu antrenamentul potrivit.
Incearca sa intelegi (si) cu capul tau contextul in care vei alerga. Informeaza-te, gandeste, ia decizii si asuma-ti-le, este cursa ta! Inainte de semimaratonul de sambata, am urmarit foarte des stare vremii, incercand sa determin echilibrul optim intre echipament si conditiile in care voi alerga. Anumite decizii trebuie luate inainte, ele vor afecta intreaga cursa si nu vei putea reveni asupra lor. Unele detalii sunt mai importante decat altele. Personal, am comis o eroare alegand softshell-ul negru, prea gros, pe care l-am purtat deschis in marea majoritate a timpului. Ar fi fost mai potrivita o foita de vant si ploaie. Nu a fost o greseala “fatala’ dar mi-a ingreunat putin sarcina. Am ales insa corect pantofii de alergare, cu un profil specific de noroi si zapada. Diferenta a fost enorma, pur si simplu “zburam’ pe langa persoane, unele din ele probabil mai pregatite decat mine, dar echipate necorespunzator. Asadar, cand pleci la drum, alege-ti, atat cat poti, cu grija “bagajul” fizic si mental. Unele din lucrurile pe care le cari in spate iti vor fi poveri, altele o binecuvantare. Nu vei alege perfect, dar alege ceva, asuma-ti o atitudine, o metoda, un instrument. E mult mai rau decat sa te incalti, pentru cursa, cu primul lucru care-ti iese in cale.
Fii pregatit sa faci alegeri pe parcurs. Nu, nu vei putea prevedea totul din start. Va trebui sa te adaptezi, sa alegi din nou si din nou, sa te reorientezi, sa incetinesti, sa accelerezi. Pe o portiune de traseu, poteca era inghetata, si se formasera mini-cozi, oamenii cadeau, alunecau, se ridicau apoi cadeau din nou. Unii incercau cu orice pret, nervosi, sa depaseasca. Altii se ajutau reciproc sa se ridice, cineva injura, unii spuneau bancuri. Neprevazutul va aparea, cu siguranta. Cum vei reactiona, cat de repede vei trece mai departe, daca te vei opri sa ajuti pe cineva, incetinind din drumul tau, sau daca vei calca peste cei cazuti, in drumul tau spre victorie – toate acestea depind de tine. Tu alegi cum sa traiesti in aceasta cursa.
Cine aplauda castigatorii? Din experienta mea, marea majoritate a participantilor pleaca inainte de festivitatea de premiere. Exista si exceptii, dar, de cele mai multe ori, cand cursa s-a terminat, obositi dupa propiul efort, oamenii se intorc acasa, la familia si la prietenii lor, la provocarile si la bucuriile lor. Castigatorii se suie pe podium, de foarte multe ori, in aplauzele prietenilor (multi dintre ei alergatori), a familiei. In general, comunitatea participantilor la cursa este mult mai mare decat ce a celor care aleg sa faca efortul de a se bucura, la finalul experientei, pentru succesul altora. Nu este bine sau rau. Pur si simplu asa este.
Ce mai astepti? Alege-ti cursa ! 3, 2, 1…
